20 iulie spre amintire

De ce? Pentru că ești tu și…ah, prostii! Ce să mai adaug? Un cub de zahăr sau poate..două? Ești deja prea dulce. Și iar mă întreb..De ce? Pentru că..te iubesc, găsesc asta atât de cunoscut între noi, dar atât de special prin simplitate. Îmi petrec zilele în incertitudini absurde și totuși..totuși am asigurarea veșniciei lipsite de lacrimi în brațele tale. Îmi place incertitudinea, chiar dacă mai mă plâng de ea, pentru că nimic n-ar mai fi la fel dacă nu aș trăi pentru surprizele plăcute și chiar neplăcute de care am parte, ce ar fi să știu tot? Cum m-aș mai simți vie? Și iar… teeee….tot ce se poate mai bun, e doar pentru tine. Mă dedic ca unei cărți ale cărei file le vreau interminabile. Inspir frică și expir siguranță. Prin labirinturile albastre acoperite de voal alb îmi galopează fiorul dragostei ce-ți port și mai vreau să știi că doar tu mă faci să mă simt acasă când mă strângi la piept, în loc de patru pereți goi și nesimnificativi. Într-o pustietate am sufletul, în mijlocul pădurii reci mi-e inima fierbinte de dragoste, ești liniștea eternă pentru existența spiritului meu, ești doar.. doar un loc de aliniare învăluit în piele de mătase. A mai rămas doar o amintire de 20 iulie iar prin trecerea spre înțelegere vom dăinui.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s